Nu am. De buna seama ca nu pentru ca ele nu exista sau pentru ca, le-am escaladat cumva. Nu am modele, dimpotriva, pentru ca nu am reusit sa mi le insusesc. M-au inpirat cateva lecturi, in adolescenta cu personaje feminine puternice si suave deopotriva si mi-am zis ca vreau sa “fiu”, ca ele. Am inteles degraba, ca pentru mine s-a pregatit alt scenariu si alte personaje si ca as fi parut anacronica si “din alta piesa” incercand sa ma modelez pe o superba si puternica eroina. In timp ce scriu gandesc ca pot parea ironica de-a dreptul. In fond sunt o multime de oameni pe care ii admir si pretuiesc pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce fac, pentru ceea ce spun sau pentru cum spun ceea ce au de spus.
Imi “refuz” modelul, poate si cel care mi-a fost harazit, pentru ca nu-i aflu…desavarsirea. Desi tind chiar tind spre o astfel de devenire.



