Eu si Mediasul. Ca o relatie interpersonala. Care poate exista doar daca ne dam seama de nevoia unuia de celalalt. Am bifat etapa asta, cand m-am “apucat” de Let’s do it Romania. Am muncit mult si cu drag la proiectul asta, Mediasul mi-a raspuns afirmativ, mi-a oferit un feedback ..bun. Apoi a mai fost cazul Albert, unde Mediasul a raspuns, din nou, minunat. Cu ocaziile astea am cunoscut oameni atat de faini, incat m-am autoconvins ca imi trebuia musai un blog.
Si asa, am inceput sa-mi dezvolt relatia personla cu orasul in care m-am nascut si pe care in esenta il iubesc.
L-as iubi si mai mult daca nu as simti ca Mediasul traieste uneori, de multe ori, in disonanta cu oamenii, sau unii dintre oamenii care …il traiesc. Vad si stiu ca oamenii isi doresc deseori lucruri minunate pentru orasul lor…numai ca, si aici eu pierd sensul, lucrurile nu se intampla.
Nu se intampla pentru ca uitam sa ne zambim, uitam sa ne intindem mana, uitam sa spunem “multumesc”, “felicitari” sau “bravo”, nu uitam in schimb sa ne ..clasificam, ierarhizam, sa ne situam deasupra evenimentelor, suntem marunti in orgolii, nu stim sa ne primim noi venitii cu bratele deschise…cu adevarat.
Si-atunci orasul se supara, ne paraseste interesele, lancezeste si accepta trist, poate prea repede si prea trist titulatura de “oras mort”.
M-ai intristat de data asta dar imi dau seama ca ai perfecta dreptate
uat uaz deth? an exibisan? Nu te recunosc. Ai vrut sa scrii ceva si… nai scris ptr ca la un moment dat te retragi. Esti suparat-revoltata si… vazand ca nu prea poti sa spui ce vrei sa spui ai dato in poezie. Nici de aia nu aveai chef. Nu stiu de ce. Poate … of of … e mort. Zambeste, cica si maine e o noua zi. ;))
:)), gandeam ca nu va observa nimeni….ne-am propus ca o data pe saptamana, blogerii, sa scriem despre acelasi lucru si sa publicam toti deodata:), asta a fost primul ..Medias tristeti individuale…..numai ca eu eram in tren cu legatura de internet proasta de la pi er patrat …a rotilor..:) si este foarte adevarat am scris in graba si dezlanat…asta sunt eu in stare de stress…:)
Ai scris postarea, aratand o mica parte de “matematiciana” din tine…prin acel pi er patrat …al rotilor 😀
Dar e foarte frumoasa postarea.
fara matematica 🙂
salut:-) vazut din Sighetu Marmatiei Mediasul pare foarte viu…e drept ca de multe ori il vad prin ochii unor bloggeri 🙂 si e drept ca imi este foarte dor de Medias
Vazut de sus crocodilul este lung si verde, vazut dintr-o parte crocodilul e galben si inalt….asta-i o teorema Alin, o stiu de Cristi….si tu stii daca matematic e demonstrat e…adevarat domne. Vazut de sus, din Sighet Mediasul e viu….asa-s oamenii din el….si cei care …sunt calatori…
Problema de aici e doar una de viteza, Cristina…si poate de perspectiva. Ma gandesc numai ca poate esti prea aproape de fenomen ca sa-l poti intelege obiectiv si mult prea rapida si hotarata in ceea ce faci pentru a avea rabdarea de a-i astepta pe cei care se misca mai greu. Ca unul plimbat o leaca prin tara asta si destul de putin prin Medias, oricum mult mai putin decat as fi dorit, doresc sa-ti spun ca sunt muuulte locuri in tara asta unde viteza concititadinilor tai e socotita astronomica. Cred ca e cazul sa te multumesti cu ce ai si sa zambesti, te asigur ca poate fi mult mai rau.