Asa suna o reclama la cafea, nu-i spun numele, nu asta-i demersul, (desi as putea, macar de dragul amintirilor din vremea studentiei, cand era cam singura pe piata). Asa ca logo, si-a facut treaba, pentru posibilul client din mine, mi-a atras atentia, parca i-am simtit o clipa si mirosul…..dar, a mers chiar mai departe. De cateva zeci de minute tot la asta gandesc….”ce gust au diminetile tale”, “ce gust au diminetile tale”, imi cadenteaza timpanul, si mi-a smuls cateva zambete pentru ca desi , uite nu am pus nicaieri semnul intrebarii, stiu eu ca multora le suna a intrebare si deja au pregatite raspunsuri oachese, dar sa nu ma abat. Ce gust au diminetile mele.
Diminetile mele toate, fara excetie, au gust de somn, si abea dupa aceea au gust de pasta de dinti… frivola 🙂 , nu am niciodata timp sa folosesc periuta cinci minute. In principiu daca ma gandesc mai bine, cel mai…. gust al diminetilor mele este graba, asta in prima parte a diminetii sa-l parafrazez pe Nichita care le-a impartit frumos pe toate in trei, nu intamplator, gandesc. Deci prima parte a diminetilor mele are gust de Maia, doar pentru ea am ochi si nu stiu daca imi iau intotdeauna poseta sau telefonul dar…un gust care nu-mi lipseste nicicand este Boucheron-ul, singurul parfum de pe planeta pentru mine.
Urmeaza partea a doua si partea a treia a diminetii, fiecare cu partile aferente:), astea-mi devin deja banale intru in sistem si sistemul are mai nou acelasi gust peste tot….
In dimineata care deja ma striga…simt un gust nou. De dor. De tine.
Diminetile tale au un gust …frumos si totodata special 🙂
Acum incep sa inteleg anumite lucruri mai bine. Si da, simt si eu gustul cel nou, de dor , de tine! :*
Sa ai numai dimineti luminoase si limpezi iti doresc Bianca.
asa e bianca andreea…cata dreptate ai:>
Tu nu incetezi sa ma uimesti.
Cand aud de Boucheron tot timpul ma gandesc la tine 🙂 Parfumul ala sigur nu lipseste ca doar te reprezinta.
Cat despre diminetile tale sunt pline de simturi …
Parfumul il gasesc tot mai greu Sonya, dar simturile sunt acolo, variate si invalmasite uneori, dar sunt. Bafta in sesiune draga mea.
Inca 100 deastea si publici o carte. Vin la lansare!
Nuam gandit niciodata asa, dar..daca o fi sa fie, facem domnule Ilcus, schimb de autografe.
Cris, gustul de Cristi este acolo unde spui simt un gust nou…”De Dor.De Tine?”
Sau…?
Nu de alta, dar sa nu spui ca nu citesc pana la capat ! 🙂
Antonela, da. Gustul de dor e acolo, pana la capat:)
Ca de obicei…o carte deschisa. Mi-ai descoperit o solutie pentru clipele cand ma gandesc la voi doi: voi cauta parfumul Boucheron si-l voi folosi in diminetile cand vreau sa-ti simt gustul. Cu toate ca amintirile mele legate de tine au gust de mare, de valuri si de…nispul din gura Maiei.
:), vreme putina dar frumoasa, foarte frumoasa, am petrecut impreuna, care iata si-a lasat amprenta peste toate valurile, nisipurile…peste anii adaugati noua si copiilor nostri abea astept sa ne vedem.
sper ca va veni si clipa aceea…
Frumos frumos… ca de obicei 🙂
Cris, in dimineata de 1 februarie deschide o ciocolata cu piper…si vei simti un gust de caldura…Restul il vei citi pe http://www.bibliothequecafe.bloggermedias.eu !
si o bucatica de ciocolata cu ardei…iute !
“Dimineti cu ferestre deschise
Dimineti cu sageti de cocor
Dimineti pentru viata si vise
Dimineti fara lacrimi in zori
Dimineti fara ganduri ucise
Dimineti fara roiul de nori
Dimineti cu ferestre deschise
Dimineti pentru oameni si flori.”
Ce-i drept, daca stai pana la ora 02. a.m. la seratele de folk, nu are cum sa-ti para dimineata frumoasa. Mai ales, daca trebuie sa mergi la job. 🙂