Lui, Ovidiului…

Adăugat în

Familia şi prietenii mei ştiu. Sunt profund ataşata de un Rebel. Canon. D1000. Mă însoţeşte de 3 ani, îmi este alături ori de câte ori vreau să văd lumea altfel, m-a învăţat să mă joc un pic cu lumina, cu chipuri de oameni şi uneori mi-a dat voie să mă ascund după el, ca să pot privi liniştită pe oricine am vrut.

Trec peste introducerea asta. Vreau să vă spun că Rebelul meu va pleca mâine dimineaţă spre Amazonia. Stăpânul lui va fi Ovidiu Daramuş. În semn de respect şi de mare încredere şi de prietenie şi admiraţie şi… Aştept să văd lumea Obiectiv prin Rebelul meu şi extrem de Subiectiv prin Ovidiu, un om care mi-a plăcut înainte de a-l cunoaşte personal şi care mi-a devenit drag degrabă ce ne-am întâlnit.

Să ai drum bun Ovidiu Daramuş, să-ţi aducă expediţia asta ce aştepti tu de la ea şi mai mult.
Dumnezeu să-ţi călăuzească paşii.

Multidisciplinaritate…

Adăugat în
… sau când oamenii sunt frumoşi, aşa ca în gândurile lui Dan Puric

 

De la gând la faptă este de fapt esenţa creaţiei. E uşor să-ţi doreşti să organizezi un eveniment, însă până în momentul în care el este viu, până când el se întâmplă… este un parcurs care cere atâta disponibilitate, cât doar oamenii pe care eu îi numesc „frumoşi”,  au. Ei fac lucrurile să se mişte, ei sunt cei care „sfinţesc”  locuri,  de data aceasta ei sunt: Cristian China Birta, Marius Matache, Vlad Dulea.

Ne-or fi ales organizatorii pe noi şi burgul ăsta, pentru că suntem la mijloc de drum din orice parte a ţării ai veni, sau poate pentru că li se pare că suntem, la rândul nostru frumoşi, sau… mai ştiu zidurile cetăţii, de care ei, au mărturisit, s-au îndrăgostit. De-o fi una, sau alta, poate vom afla sau poate nu.

Încercare de leapşa şi turism

Adăugat în

Baroane, nu aş avea nimic împotriva unui brand de ţară, construit pe esenţe de femei frumoase, românce. Asta ar însemna ca pe lângă materia primă… frumoasă, să existe şi un PR, deştept tare, bărbaţi de ce nu? :) Auzeam chiar azi, „România e superbă dar nu are PR”. Până când cei câţiva, care ştiu ce înseamnă conceptul ăsta se vor apuca serios de treabă, eu aş spune că minunile României sunt… mult peste 7 şi orice multiplu de 7. Sunt şi voi rămâne o clasică şi încep înşiruirea aşa: Eminescu, Blaga, Eliade, Cioran şi orice „picior de plai” şi aproape orice doină românească, sunt tot atâtea minuni, ale… noastre. Dar pentru că, gândesc că promovăm aici turismul brut (desigur că orice om de bun simţ înţelege prin asta şi cultura şi culoarea şi muzica unui… LOC), zic aşa. Aleatoriu.

Sunt de bună seamă păreri cât se poate de subiective, dar dacă e leapşa blogosferică, atunci desigur vom avea un rezultat exhaustiv. Şi pentru asta îi porvoc pe Feri Teglas, Ioan Ivan şi Andrada Jeleriu.

P.S. Intenţionat 6. Sigur, sigur după postare îmi amintesc înca o… minune care acum se lasă aşteptată.

„Să mă schimb? Să nu mă schimb?”

Adăugat în

Sintagma asta e valabilă pentru aceia dintre noi care au conştiinţa faptului că nu sunt perfecţi. Cunosc oameni care cred despre ei înşişi că sunt produse finite, perfecte, modele demne de urmat şi urmărit, care expun şi se expun ca factori de raportare la tot ce-i înconjoară. Pentru aceia sintagma asta pare, dacă nu jignitoare, atunci cel puţin puerila. Ai zice aşa, în treacăt, că nu sunt mulţi aşa. Eu spun să priveşti cu atenţie în jur şi apoi, folosind o lumină bună… să priveşti atent în oglindă. Exerciţiul e greu şi rezultatul s-ar putea să te pună pe gânduri. Ca să recunoşti necesitatea unei schimbări, ar fi de folos să te iubeşti şi să iubeşti îndeajuns tot ce se poate defini ca „aproapele tău”. Să înţelegi dacă eşti în armonie cu ceea e te înconjoară şi în acelaşi timp congruent cu propriile tale convingeri.

99 si poezia lor.

Adăugat în

Implinesc 100. Pentru 11 postari. Nu stiu daca e mult sau e putin. Si nu o aritmetica face rostul acestei scrieri. De buna seama ca din cele 100, aproape  jumatate, gandesc, imi apartin. De ce s-au nascut 50 ale mele este o chestiune de  comunicare si respect, de drag si mai tine si de aprecieri. Si mai inseamna si sinceritate. Imi place mie sa cred. Ca cine a poposit aici a facut-o doar dintr-o ratiune onesta fie ea chiar si curiozitatea. Odata invinsa nevoia de satisfacere a curiozitatii, poti sa pleci, linistit sau dezamagit…de pe pagina, catre o alta mai sau mai…. Unii dintre voi ati zabovit un pic mai mult, ati decis sa-mi imaprtasiti cate ceva fie din fond, fie din forma, fie dinspre sacru fie catre profan. Catre voi indrept postarea asta. Sa va spun ca m-ati imbogatit, sa va multumesc pentru ca m-ati inspirat, sa va spun ca-mi place ca mi-ati oferit oglinzi in care ma vad…” mai frumoasa decat stiu eu”. Laura Stoica

Iubesc comentariile de pe blogul meu. Si pe voi.